Starting up a startup 6: Anatomia eșecului – de ce se destramă încă din fașă unele startup-uri

Starting up a startup 6: Anatomia eșecului – de ce se destramă încă din fașă unele startup-uri

Share this article:

Să ai o idee genială pe care să o transformi într-un produs sau într-un serviciu care să prindă tracțiune la clienți, iar compania ta să se dezvolte ca-n basme, într-un an cât altele în zece. Iată un scenariu ideal, care se poate destrăma la fel de repede precum a început.

Dacă în articolul anterior am discutat despre modalitățile prin care poți genera tracțiune pentru startup-ul tău, acum îți voi explica unde și de ce dau greș unele business-uri aflate la început de drum.

Problemele pe care le întâmpină startup-urile la nivel global – ce spun studiile

Conform unui studiu publicat pe entrepreneur.com, problema cea mai frecventă cu care majoritatea companiilor nou înființate se confruntă este legată de fluxul de numerar (cash-flow) – 82%. Următorul motiv – 42% – este că nu există interes în piață pentru produsele/serviciile oferite. Apoi, 29% din business-uri rămân fără surse de finanțare, 23% nu au echipa potrivită, iar 19% sunt depășite de competitori.

O altă cercetare, de această dată publicată de CB Insights, enumeră 20 dintre cele mai răspândite motive pentru care startup-urile dau greș. Deloc surprinzător, 42% dintre startup-urile analizate au eșuat deoarece promovau bunuri și servicii pentru care nu exista o nevoie reală în piață. 29% din business-uri au rămas fără fonduri, iar 23% au declarat lipsa unei echipe potrivite drept motiv principal al colapsului.

Iată mai jos graficul integral:

Ce alți factori mai pot duce la prăbușirea unui startup?

Ranjay Gulati, profesor de Administrația a Afacerilor la Harvard Business School, a identificat alte elemente care pot duce la eșecul unui startup. Dintre acestea menționez următoarele:

• Frica de structuri fixe și ierarhii: Când o afacere este la început, este loc pentru spiritul antreprenorial să se desfășoare liber, însă, când scalarea începe, e nevoie de anumite structuri fixe, ierarhii și reguli. Acestea te vor ajuta să gestionezi mai bine situațiile neprevăzute și să creezi un mediu mai sigur pentru angajați.

• Copierea modelelor de business ale altora: Dacă startup-ul tău își pierde elementele care îl separă de competiție și îl fac unic, atunci șansele de reușită se reduc dramatic.

• Cultură organizațională nepotrivită: Oamenii reprezintă cel mai important activ al unei companii, iar dacă nu reușești să aliniezi viziunea companiei cu viziunea și cu valorile lor personale, atunci vei avea un business fără suflet, sortit eșecului.

• Talentul (sau lipsa acestuia): Uneori ai nevoie de oameni talentați în poziții-cheie și nu numai. Ești capabil să-i descoperi și să-i recrutezi? Dacă da, atunci ai de câștigat. Dacă nu, atunci ai foarte mult de pierdut.

• Nu reușești să-ți păstrezi activitatea de bază și, în același timp, să găsești noi oportunități pentru dezvoltare: soluția la această problemă ar fi să-ți reamintești constant de la ce ai pornit afacerea, care este scopul tău principal și apoi să-ți continui drumul ținând cont de toate aceste lucruri.

În lucrarea “Why Startups Fail: A New Roadmap for Entrepreneurial Success”, un alt profesor de la Harvard, Tom Eisenmann, explică cele 11 etape pe care le-a identificat studiind ascensiunea rapidă a unor business-uri. Conform lui Eisenmann, acestea sunt:

• identificarea unei oportunități;

• creștere spectaculoasă încă de la început, influențată de entuziasmul primilor clienți, așa-numiții early adopters;

• succes în generarea capitalului, pentru că investitorii pariază pe o idee bună și pe o viziune cu care rezonează;

• intrarea rivalilor pe piață – fie că sunt copiatori sau giganți în industria respectivă care doar contraatacă, de regulă, aceștia vând mai ieftin sau investesc mai mulți bani în marketing;

• piața devine suprasaturată și e nevoie de o investiția majoră în marketing și promovare, crescând de asemenea și costurile;

• echipa se extinde foarte mult și astfel încep să apară problemele cu clienții, căci angajații noi nu au parte de training-ul și de timpul de care au nevoie pentru a se acomoda cu valorile organizaționale și cu work flow-ul;

• apare nevoia de specialiști și sisteme noi, dar coordonarea unei echipe mari și diverse necesită anumite abilități, precum și de timp pentru a le dezvolta;

• încep să apară conflicte interne, iar deciziile la nivel înalt se iau cu din ce în ce mai mare greutate;

• apar probleme legată de etică, care îi pot afecta inclusiv pe angajați;

• investitorii încep să aibă dubii cu privire la rentabilitatea afacerii respective;

• compania se prăbușește sub toate aceste presiuni.

De ce eșuează startup-urile din România?

Conform Barometrului EY din 2019, obstacolul principal în România pentru antreprenorii care lansează un business este mentalitatea și teama de eșec (20%) și educația precară (13%). Potrivit aceluiași studiu, unul din două „start-up-uri românești este pe piață de mai puțin de 12 luni”, iar „aproximativ o treime din start-up-uri nu reușesc să atingă al doilea an de activitate”.

Mai mult, și proporția companiilor care au o vechime mai mare (2-3 ani) a scăzut până la 21% în 2019 de la 26% în 2017, după un avans semnificativ de 9% față de 2016.

„Percepția asupra mediul de reglementare și cel fiscal poate fi una dintre cauzele ratei mici de supraviețuire a afacerilor de tip startup”, este o altă concluzie importantă a barometrului.

Cauzele eșecului startup-urile din România în strânsă legătură cu mediul fiscal și politic

Cu toate că statistica sondajului indică „mentalitatea și teama de eșec” drept cel mai mare obstacol în calea dezvoltării unei afaceri în România (20% dintre răspunsuri), ceilalți factori au o greutate deloc de neglijat pentru că alimentează teama antreprenorilor față de această angoasă.

Impredictibilitatea fiscală, nivelul taxelor și „situația politică curentă” sunt departe de a-i încuraja pe oamenii de afaceri să-și depășească problema, deși sondajul care le-a cerut să aleagă un singur obstacol, arată proporții mai reduse ale răspunsurilor pentru cele trei opțiuni de mai sus: 12%, 9% și respectiv 12%.

Lipsa fondurilor de dezvoltare (10%), accesul la finanțare (7%) și birocrația excesivă (7%) stau de asemenea în calea succesului startup-urilor.

Finanțarea

 

Numai 16 % dintre participanți au indicat finanțarea nerambursabilă din partea statului român ca sursă utilizată în cea mai mare măsură, astfel că importanța progresului acestui factor față de 2017 (4%) rămâne doar statistică.

Cea mai mare parte a finanțărilor sunt din fonduri proprii (economii, credite de nevoi personale, salarii – 79%) şi din ajutoarele de la familie şi prieteni (14%).

Relevant este și faptul că sponsorizările sunt mai importante decât creditele bancare pentru start-up (4% față de 3%). La fel, grant-urile, crowdfunding-ul, creditul furnizor și altele atârnă mai greu (5%). De asemenea, aportul investitorilor de tip „business angels” este de cinci ori mai mare decât era în 2017.

„Situația se poate schimba în țară, însă această schimbare se poate materializa pe termen lung, pentru că va mai dura ceva timp până când investitorii străini vor veni în România în masă”, încheie studiul EY.

Concluzie

 

După cum am vazut, în drumul unui startup către succes pot apărea o mulțime de obstacole. Totuși, succesul sau eșecul business-urilor depinde în mare măsură și de implicarea, pasiunea și determinarea antreprenorului.

Dacă acesta are calitățile de mai sus, cu siguranță nu va uita de analizele de la început de drum, nu-și va neglija managementul financiar și nici angajații, clienţii și partenerii. Până la urmă, un om cu un vis chiar poate schimba lumea.

Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn.


Share this article: