Piețele financiare și blockchain-ul: Automated Market Makers

Piețele financiare și blockchain-ul: Automated Market Makers

Share this article:

În episoadele trecute ale acestei serii de articole, spuneam că tehnologia Blockchain își va extinde cu siguranță aria de aplicare de la criptomonede propriu-zise, în alte zone ale piețelor financiare și de capital. Cea mai clară dovadă în acest sens este dezvoltarea explozivă, începând din 2018, a segmentului de piață numit Automated Market Makers.

În cele ce urmează, îmi propun să explic cum funcționează acest nou segment de piață.

Market makers și tranzacții tradiționale

 

trader

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fiindcă ideea de Automated Market Makers este o modificare a sistemului tradițional de tranzacții, vom începe cu o definiție a așa-numiților market makeri neautomatizați.

Investitorii debutanți află destul de repede că brokerii (sau companiile de trading) nu sunt singurii intermediari în tranzacționarea activelor. Market makerii sunt cea de-a doua verigă din lanțul vânzător-cumpărător. Aceștia au două responsabilități principale:

1. asigurarea lichidității pieței, cu alte cuvinte furnizează volumul de active necesare pentru derularea unor tranzacții extinse

2. stabilirea prețului de cumpărare și cel de vânzare, între care există așa numitul spread. Market makerii au obligația să se asigure că un investitor (sau, de regulă, brokerul desemnat de acesta) poate tranzacționa în aceste limite. Profitul vine, previzibil, mai ales din diferența dintre aceste prețuri și este împărțit cu brokerii.

finante traditionale-noi

E ușor de înțeles că market makerii tradiționali trebuie să fie instituții financiare masive pentru ca să își poată asuma un astfel de statut. În funcție de piața de active pe care operează, rolul revine câtorva categorii de instituții:

Burse: pentru acțiuni și alte active asemănătoare. Rolul este asumat mai ales de burse celebre ca New York Stock Exchange sau London Stock Exchange

Bănci: în cazul tranzacțiilor cu monede clasice.

Market makeri specializați: sunt folosiți de exemplu de burse ca NADSDAQ, care utilizează mai mulți astfel de specialiști.

Referitor la diferența dintre market makeri și brokeri, Investopedia oferă o comparație ușor de înțeles: primii se aseamănă cu angrosiștii din comerțul de mărfuri, în timp ce brokerii au caracteristici asemănătoare cu retailerii, termen care s-a generalizat în ultima vreme pentru vânzarea cu amănuntul.

Știu din experiența proprie că unele societăți de brokeraj pot deveni, în timp, market makeri, la fel cum un magazin de delicatese își poate lansa propriile branduri gourmet, pentru distribuția în alte magazine. Pot confirma însă că cele două business-uri rămân separate conceptual, la nivel de departamente și funcționalități.

Ce schimbă Blockchain-ul

 

blockchain

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fiindcă am definit Blockchain-ul anterior, nu voi insista asupra aspectelor tehnice. Voi spune doar că prin Automated Market Makers, el face saltul de la criptomonedele propriu-zise la piețele pe care se tranzacționează acestea, iar acest salt se petrece chiar sub ochii noștri.

E una din primele concretizări ale ecosistemului numit de specialiști DeFi (Decentralized Finance). În segmentul de market makeri, blockchain-ul sparge, prin automatizare, monopolul marilor instituții financiare. Zidurile, birourile, angajații și mai ales lichiditățile masive ale acestora sunt înlocuite de ceva care seamănă mai degrabă cu o structură de software.

taxe-blockchain

Pe scurt, termenul de Automated Market Makers (AMM) definește:

O arhitectură software, bazată pe Blockchain, care conectează digital furnizorii de lichiditate cu brokerii societățile de trading. Acestea, la rândul lor, vor interacționa cu investitorii, cel mai probabil prin platforme online.

O formulă matematică, care stabilește lichiditatea maximă într-o anumită zonă.

• În momentul de față, Automated Market Makers fac posibile mai ales tranzacțiile între criptomonede și monede reale sau token-uri (simboluri de valoare derivate ale acestora). Tehnologia este însă aplicabilă la orice fel de tranzacții cu active și, personal, nu mă îndoiesc că va fi și aplicată, în viitor.

• Comisioane foarte scăzute (la limită, poate fi vorba și de zero, dar atunci inițiatorii software-ului nu mai fac profit).

În această piață nouă au intrat, începând din 2018, Uniswap, Sushiswap, Curve, Balancer sau Kyber Network. În cazul Uniswap, AMM-ul cu volumul cel mai mare, formula de funcționare este foarte simplă: x * y = k, în care x și y reprezintă active, iar k, lichiditatea totală dintr-o anumită zonă. Unul dintre principiile generalizate e acela că lichiditatea din zona respectivă nu se schimbă, pentru simetria tranzacțiilor.

Alți Automated Market Makers utilizează aparate matematice mai complicate. E însă clar că și în acest segment, Blockchain-ul aduce avantajele bine cunoscute, precum:

Costurile foarte scăzute pentru utilizatori, situate între 0,1% și 0,3% în cazul AMM importanți.

Procese sigure, descentralizate.

O piață competitivă, cu beneficiile cunoscute pentru clienți, fiindcă oricine poate crea un segment/deveni market maker, chiar dacă asta nu atrage automat succesul pieței respective.

volum-blockchain

Pentru ca piața respectivă să funcționeze, Automated Market Maker-ul trebuie să atragă așa-numiții furnizori de lichiditate (Liquidity Providers), care primesc comisioane pentru că asigură volumul de active necesar. În acest mod, se creează, pentru fiecare pereche de active, așa-numitele Liquidity Pools. Formulele precum cea menționată pentru Uniswap reglează prețul în funcție de cerere și ofertă.

Automated Market Makers mai au un avantaj important: așa-numitele smart contracts, contracte inteligente, care sunt încheiate nu în limbaj natural, juridic, ci în cod de calculator. Acest gen de contracte sunt imposibil de încălcat, fiindcă sunt o extensie a arhitecturii software pe care o reprezintă piața și pool-urile respective.

Precauțiile și viitorul

 

grafic-uniswap

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Automated Market Makers formează o piață explozivă, dar aflată abia la începutul evoluției sale. În momentul de față, ea suferă de o serie de dezavantaje inerente, cum ar fi posibilitatea de eroare, chiar dacă aceasta nu este a market maker-ului, ci a utilizatorului, fiindcă acesta poate face greșeli atunci când încheie deja menționatele smart contracts. În plus, deoarece piețele create se referă adesea la tranzacționarea de criptomonede, Automated Market Makerii moștenesc fiabilitatea acestora, cu alte cuvinte vor avea probleme atunci când o criptomonedă nou-apărută va avea la rândul ei probleme de funcționare.

Specialiștii au remarcat, de asemenea, numărul de funcționalități relativ restrânse pe care acest gen de platforme le oferă în momentul de față, comparativ cu zone mai mature ale industriei fintech, care se află într-un proces de diversificare accelerată. În ultimă instanță, viitorul Automated Market Makers va fi dictat de dezideratele generale ale zonei fintech. În viziunea mea, acestea nu se rezumă în niciun caz la tehnologie, ci la următoarele:

Transparență/tendința către educație financiară și tehnologică.

Reglementare și bune practici.

Prag de intrare foarte scăzut: în cazul AMM, nu numai investitorii, ci și Furnizorii de lichiditate pot intra în piață cu sume foarte mici. În cazul ultimilor, ele sunt de ordinul a 50 de mii de dolari, infim față de forța financiară a market makerilor tradiționali.

Usability/fiabilitate/facilități din punctul de vedere al utilizatorului.

volum-ethereum

Oricare ar fi carențele actuale, eu consider că piețele și instrumentele bazate pe Blockchain vor evolua cu siguranță în această direcție, așa cum se întâmplă și cu prima astfel de piață, a criptomonedelor. Tehnologia este mult prea utilă și versatilă pentru ca astfel de inițiative să se împotmolească în bloc, chiar dacă vom auzi de bubble-uri și crash-uri pe alocuri. Iar acesta este tocmai motivul pentru care am considerat necesară această introducere în problemă.

Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn.


Share this article: