Piețele de capital și revoluția Blockchain

hero

#Piete de Capital

Share this article:

Criptomonedele precum Bitcoin sau Ethereum sunt o noutate care pe unii îi fascinează, iar pe alții îi sperie. Primii sunt atrași de creșterea uriașă de valoare din ultimii ani, ultimii se gândesc la oscilațiile de valoare aproape la fel de mari, care pot transforma un portofoliu bine garnisit în mărunțiș. Totuși, eu cred că adevărata noutate nu e atât această categorie de monede, cât tehnologia care le face posibile: Blockchain. Nu sunt nicidecum singurul jucător cu experiență pe piețele financiare care e convins de potențialul revoluționar al acesteia. Tocmai de aceea, mi-am propus să public o serie de articole care explică o serie de noțiuni nu tocmai accesibile de la început.

Piețele de capital și revoluția Blockchain

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cum funcționează Blockchain

 

Probabil, cel mai simplu este să încep aceste explicații pornind de la cel mai cunoscut exemplu de aplicare a Blockchain, criptomonedele. Pentru ca orice fel de monedă să funcționeze ca atare e nevoie de un consens asupra faptului că un anume lucru, de pildă Bitcoin, are o anumită valoare. Mai e necesară o anumită cantitate de monede în circulație, de unde nevoia unei autorități emitente, ca băncile centrale în cazul monedelor clasice. În fine, monedele nu pot funcționa fără o evidență precisă și sigură (care să împiedice furtul) a volumelor aflate în posesia persoanelor fizice sau a instituțiilor, ca și a tranzacțiilor care se realizează.

Criptomonedele sunt o versiune profund disruptivă a monedei tocmai datorită Blockchain. În primul rând, autoritatea emitentă nu mai este una centrală, lucru care pe unii îi încântă din motive politice – și în orice caz, punerea în circulație a banilor se face nu în urma deciziilor posibil subiective ale unor persoane, ci printr-un proces automat, numit mining (minare sau minerit). În plus, evidența e ținută în paralel pe nenumărate calculatoare, lucru care o face 100% precisă. Blockchain-ul mai permite un lucru paradoxal: tranzacțiile sunt cu totul transparente, dar identitatea participanților la ele este total ascunsă.

Cum se realizează asta, din punct de vedere al arhitecturii software? Numele tehnologiei este destul de concludent: „blockchain”, adică „lanț de blocuri”. Cu alte cuvinte, acesta se referă la o bază de date compusă din containere (blocks), care sunt prezente în același timp pe mai multe calculatoare. Un registru contabil clasic există, de exemplu, în calculatoarele unei bănci și are, eventual, una sau mai multe copii de siguranță. Registrele distribuite (distributed ledgers) construite pe baza Blockchain sunt prezente în același timp pe mai multe calculatoare, în două sensuri: în primul rând există copii de siguranță și în al doilea rând, fiecare calculator înmagazinează diferite porțiuni (blocuri) disparate din baza de date/registru.

În plus, Blockchain mai conține o facilitate care îl face extrem de versatil: așa-numitul timestamp, adică amprenta temporală pe care blocurile de informație o poartă în mod obligatoriu. Pe măsură ce baza de date crește, informația e marcată cu date și ore. În cazul criptomonedelor, acest lucru se referă la punerea în circulație a unor volume monetare noi. În alte aplicații, asta înseamnă că proveniența oricărei cantități prezente în registru poate fi urmărită până la origini.

Piețele de capital și revoluția Blockchain

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Până acum, am conturat câteva avantaje principale ale tehnologiei:

1. Securitate: stocarea descentralizată a datelor ferește structurile Blockchain de vulnerabilitățile sistemelor informatice bancare clasice, a căror centralizare le face ușor de penetrat cu un singur hack

2. Confidențialitate: rețelele nu monitorizează tipul și scopul tranzacției, chiar până în punctul în care criptomonedele sunt folosite pe Dark Web. E foarte dificil ca o tranzacție să poată fi asociată cu o persoană

3. Costuri mici pentru utilizatori: foarte reduse, comparativ de exemplu cu comisioanele bancare

4. Timestamping: deși este foarte sigură și confidențială, tehnologia permite monitorizarea până la sursă a tuturor datelor (financiare sau nu) incluse în bazele de date.

Piețele de capital și revoluția Blockchain

 

Lor li se adaugă și altele:

• Blockchain-ul e „deschis permanent”, 24 de ore din 24

Tranzacții aproape instantanee (până la maximum 10-15 minute), mult mai puțin decât cele 48 de ore clasice în mediul bancar

„Banking the unbanked”: tehnologia poate fi la îndemâna oricărui posesor de Internet și mobil, indiferent de țara în care locuiește, în situația în care băncile impun diferite condiții restrictive pentru deschiderea unor conturi. Banca Mondială spune că în momentul de față, în lume există aproximativ două miliarde de adulți fără acces la servicii bancare.

Piețele de capital și revoluția Blockchain

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Utilizările multiple ale Blockchain și Decentralized Finance

 

Criptomonedele au apărut pe piață în 2009. De atunci, Blockchain și tehnologiile înrudite au început să fie folosite, efectiv și nu experimental, într-o serie întreagă de alte domenii. Legat de piețele de capital, încep să se impună trei tipuri de concepte:

1. Servicii bancare alternative: bankingul clasic are o atitudine ambivalentă față de Blockchain. Giganți precum UBS sau Barclays au creat laboratoare proprii de research, dar bănci centrale ca Federal Reserve afirmă că tehnologia nu este încă suficient de matură. În schimb, încep să prindă viteză alternativele la servicii bancare ca Mojaloop, inițiată de Bill și Melinda Gates, care asigură servicii de plată bazate pe open source pentru zonele defavorizate. Conceptul pe care se bazează Mojaloop se numește Interledger și este înrudit cu Blockchain.

2. Automated Market Makers (AMM): un segment în care are loc un boom la ora actuală. E vorba de intermediarii care asigură lichiditatea și stabilesc prețurile în tranzacțiile cu active. Automated Market Makerii sunt bazați pe Blockchain și concurează cu giganți financiari ca Bursele din New York sau Londra pentru un astfel de rol.

3. Smart contracts: alternative software la contractele clasice, care funcționează pe infrastructura Blockchain. Investopedia dă un exemplu de utilizare a unui smart contract în cazul închirierii unui apartament: la fel ca orice contract, acesta va cuprinde o garanție, suma lunară ce trebuie platită și perioada închirierii, dar poate fi adăugat de pildă și codul de acces în apartament. În momentul în care chiriașul virează prima tranșă de bani stabilită, smart contractul va schimba automat codul de acces în cel convenit de părți și va trimite o notificare chiriașului despre asta, iar acesta va putea intra în apartament. Dacă cumva codul de acces nu va putea fi schimbat sau va fi modificat de proprietar, smart contractul va returna automat banii.

Piețele de capital și revoluția Blockchain

 

Blockchain-ul își dovedește utilitatea și în alte zone de business, chiar la ora actuală:

Aprovizionare cu mărfuri alimentare: IBM a creat Food Trust, un mecanism Blockchain care urmărește traseul mărfurilor alimentare de la sursă la consumator. E o revoluție medicală, fiindcă în cazul unor infectări cu E. coli sau salmonella, sursa infecției e localizată imediat, în timp ce anterior erau necesare investigații costisitoare care puteau dura câteva săptămâni.

P2P Energy Trading: pornește de la faptul că formele noi de energie, precum cea solară, sunt descentralizate, iar producția e fluctuantă. Într-un anumit interval, panourile solare ale unei case pot produce mai multă energie decât e necesar, drept pentru care proprietarul casei respective o va vinde înapoi rețelei. Nu e cazul să intru în detalii tehnice, fiindcă e clar de la prima privire că o astfel de situație se potrivește perfect cu filozofia Blockchain, lucru avut în vedere de un startup pe nume WePower.

Minerit de pietre prețioase: cum originea acestora e foarte importantă, Blockchain-ul ajută la atestarea certă a provenienței. Cu asta se ocupă, de pildă, Everledger.

Transport de marfă: Blockchain este utilizat de Walmart Canada pentru gestionarea lanțurilor de aprovizionare foarte complexe, care se bazează pe zeci de companii de transport.

În piețele de capital, tehnologiile Blockchain au dat naștere unui ecosistem multiplu, numit de specialiști DeFi (Decentralized Finance). Acesta include nu numai criptomonedele, ci și cele trei segmente amintite mai sus. În viitorul apropiat, tehnologia poate fi aplicată la împrumuturi, tranzacții cu monede reale sau asigurări. Am amintit deja beneficiile ei.

Piețele de capital și revoluția Blockchain

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Puțină istorie

 

Istoria Blockchain mi se pare o dovadă concludentă pentru faptul că această tehnologie are o arie de aplicabilitate foarte largă. În general, data apariției Blockchain-ului este asociată cu nașterea Bitcoin. Acest lucru poate fi cauzat de misteriosul personaj Satoshi Nakamoto, care a propus arhitectura Bitcoin în 2008, pe un forum de specialitate, și despre care se spune că ar fi un pseudonim, o persoană reală sau un grup de persoane. Nakamoto a dat însă doar numele tehnologiei. Preocuparea pentru o bază de date sigură, cu amprente temporale, e mult mai veche. Printre alții, Scott Stornetta, un cercetător de la Bell, era preocupat la finalul anilor ‘80 de problema unei baze de date inalterabile, pornind de la un scandal din lumea științifică, în care un alt cercetător modificase datele care stăteau la baza unui studiu. Ca să înțelegem despre ce e vorba, de pildă câmpurile unui fișier Excel sunt foarte ușor de alterat, deoarece asta e o facilitate intrinsecă a programului. Împreună cu Stuart Haber, și el criptograf la Bell, Stornetta a pus la punct o propunere teoretică pe baza căreia astfel de baze de date pot fi construite în calculator, centrată pe timestamping și publicată în 1991. Ideea avea să fie utilizată și botezată de Satoshi Nakamoto 18 ani mai târziu, la crearea primei criptomonede.

Piețele de capital și revoluția Blockchain

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Recapitulare cu termeni-cheie

 

În acest punct, un mic dicționar recapitulativ vă va ajuta să vă fixați mai bine în minte structura unei piețe de capital bazate pe Blockchain. Am formulat definiții mai puțin academice, dar mai ușor de înțeles în practica de zi cu zi.

Piețele de capital și revoluția Blockchain

 

Automated Market Makers (AMM): jucători automatizați de pe piețele financiare, cărora le revine rolul de a asigura lichiditatea (activele necesare pentru tranzacții) și de a stabili prețurile de vânzare și cumpărare, așa cum în cazul acțiunilor tradiționale fac, de pildă, bursele.

Assets (active): categorie largă de proprietăți cu valoare financiară, în care intră orice poate fi convertit, la un moment dat, în bani, de la acțiuni la banii propriu-ziși existenți în conturi. Diferența dintre active (assets) și securities (valori mobiliare) e că primele reflectă mai degrabă proprietatea, iar ultimele, aspectul convertibil în bani al acesteia (lichiditatea).

Blockchain: Bază de date descentralizată, distribuită pe mai multe calculatoare conectate la Internet (nodes), sub forma blocurilor de informație. Față de bazele de date clasice, această arhitectură e redundantă (blocurile sunt replicate în mai multe locuri), aproape imposibil de falsificat și are amprente temporale (timestamping: dată, zi, oră…) pe toate blocurile ei, ceea ce înseamnă că înregistrările conțin implicit proveniența lor. Criptomonedele nu sunt singura aplicare a Blockchain.

Cryptocurrency (crypto, criptomonedă): activ digital/monedă alternativă (virtuală), cotată, tranzacționată și distribuită pe baza Blockchain. I se mai spune și altcoin. Criptomonedele se diferențiază de monedele clasice prin gestiunea descentralizată (nu există o bancă centrală care să le emită) și confidențialitatea absolută a numelui deținătorilor. Prefixul „crypto” din nume vine de la „criptografie” sau criptarea numelor deținătorilor și a altor date sensibile.

Piețele de capital și revoluția Blockchain

Decentralized finance (DeFi): noua arhitectură, descentralizată, globală și transfrontalieră, a piețelor financiare, bazată pe caracteristicile de același fel ale Blockchain.

Distributed ledger (registru distribuit): termen care include Blockchain, dar e nu identic cu acesta, și se referă la un registru contabil repartizat în mai multe surse electronice.

Fork (bifurcare): termen de software caracteristic mișcării open source/free sofware, în care la un moment dat un program sau sistem de operare se desparte în două variante, la inițiativa unei părți a developerilor care lucrează la el. Deoarece criptomonedele se bazează în mare parte pe softuri și pe o filozofie open source, și ele se scindează, în diferite momente, în diferite variante. Unul din cele mai cunoscute fork-uri e cel în care Bitcoin Cash s-a desprins, în 2017, din Bitcoin.

Liquidity (lichiditate): caracteristica unei piețe/a unui segment care se referă la ușurința de tranzacționare. Două categorii de acțiuni valoroase pot avea pe aceeași bursă lichidități foarte diferite, în sensul că unele se tranzacționează mult mai mult decât altele.

Piețele de capital și revoluția Blockchain

P2P (Peer-to-Peer sau P2P): caracteristică a unei arhitecturi de rețea care a influențat arhitectura Blockchain. În peer-to-peer, transferurile au loc între egali (peers) și nu între un server și un utilizator/client. Categoria include Blockchain, dar și tehnologiile din clasa Bittorent, care se referă la transferul pur și simplu de fișiere.

Securities (valori mobiliare): clasă de active convertibile – și convertite – în bani. Poate fi vorba de participarea în companii (equities – dintre care fac parte acțiunile), datorii tranzacționabile (debts) sau derivative (valori rezultate din active diferite, precum contractele futures sau opțiunile de cumpărare a unor acțiuni).

Piețele de capital și revoluția Blockchain

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Viitorul Blockchain

 

În episoadele următoare ale acestui serial îmi propun să detaliez mai multe aspecte ale tehnologiei pe care o consider revoluționară. Voi trece în revistă, de pildă, Automated Market Makers, o piață în plină dezvoltare, și specificul consumatorilor millennial, pentru care ideea Blockchain pare – și de fapt este – creată anume. Vom mai vorbi și despre utilizările aflate în stadiu de proof of concept sau dezvoltare ale acestuia. Chiar dacă ele nu au o aplicabilitate practică imediată, consider informarea despre aceste lucruri ca pe o chestiune de cultură generală, fără de care viitorul ne va prinde nepregătiți.

Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn.


Share this article:


Navigați după categorii

#Business

#Start-up

#Piete de capital

#Imobiliare

#Personal