Trei lucruri de testat și cultivat în HR: hard skills, soft skills și motivația

25.04.2019   |  News  |  Startup

Calitatea și eficiența unui angajat depind în primul rând de calificarea profesională a acestuia, dar teoria modernă a resurselor umane se referă la aceasta doar printr-un termen parțial, anume „hard skills”. În evaluările și managementul profesionist, acestora li se adaugă o gamă de calități diferite, numite „soft skills”, ca și motivația de care dă dovadă/care poate fi cultivată în cazul persoanei respective.

 

Hard Skills: ușor de identificat, necesare, dar nu și suficiente

Termenul de „hard skills” se aplică mai ales cunoștințelor și abilităților profesionale de bază, dar nu numai. Dacă un programator va avea de scris cod în Java, el va trebui, evident, să cunoască acest limbaj de programare. În sfera hard skills intră însă și abilități complementare, ca limbile străine sau permisul de conducere. Dacă job descriptionul nu e legat de IT, cunoștințele de operare pe calculator – cvasi-generalizate azi – intră și ele în aceeași categorie complementară.
La angajare, hard skills pot fi testate/dovedite ușor. În principiu, toate abilitățile din această categorie pot fi atestate printr-o diplomă sau un certificat de calificare. Ele sunt baza viitoarei activități a angajatului, dar în marea majoritate a cazurilor nu sunt suficiente pentru o prestație foarte bună la job.

 

Soft Skills: mai greu de testat, necesare mai ales în pozițiile superioare

Sunt, oarecum, calități sociale și se referă mai ales la capacitatea de a interacționa cu oamenii. Printre soft skills intră aptitudinile de lucru în echipă, capacitățile de comunicare, leadershipul, posibilitatea de a rezolva problemele pe măsură ce apar. De la simpla politețe la caracterul neconflictual, aici intră o serie întreagă de însușiri, printre care time managementul bun sau dorința de a te conforma unei etici profesionale stricte.
Dacă hard skills sunt ușor de identificat, în cazul soft skills enumerările stereotipe din CV-uri nu sunt o dovadă suficientă a existenței. Ele pot fi intuite oarecum la angajare în timpul interviului sau, eventual, pe baza unor teste psihologice puse la punct de specialiștii în resurse umane.
Din moment ce țin mai ales de interacțiunea umană, soft skills sunt din ce în ce mai necesare pe măsură ce poziția angajatului în ierarhie este mai înaltă, dar situația diferă de la o calificare la alta. Dacă programatorul dat ca exemplu nu are nevoie în primul rând de soft skills atunci când scrie cod, un specialist în vânzări sau marketing va interacționa cu oamenii de pe primele paliere ale ierarhiei, deci nu poate funcționa fără ele.

 

Motivația: diferă de la caz la caz

Este o problemă care îi preocupă pe psihologi încă dinaintea Piramidei Nevoilor Umane a lui Maslow. Există numeroase teorii și modele care se referă la ea. Voi spune doar că o primă clasificare se referă la motivațiile financiare și cele extra-financiare. Primele se referă la compensația materială și sunt unanim acceptate. Totuși, de pe la începutul secolului al XX-lea a devenit clar că nu există o legătură direct proporțională între plată și eficiența unei persoane. Acum 100 de ani, pe lângă celebrul salariu de 5 dolari pe zi, Henry Ford oferea angajaților spații verzi pentru pauza de prânz, grădinițe pentru copii și, în cazul imigranților, cursuri de engleză care să ajute la integrarea în procesele de producție de masă. Astăzi, companiile mari oferă asigurări de sănătate, spații de relaxare, cursuri de diferite tipuri, facilități legate de activitate fizică. Tuturor acestora se adaugă planurile de carieră, clauzele contractuale care oferă siguranța locului de muncă și multe altele.
Probabil, ceea ce trebuie reținut în primul rând este că motivația diferă foarte tare de la un angajat la altul. Un management eficient va trebui să fie cât mai elastic, raportat la nevoile și stimulentele angajaților, dincolo de pachetele standard oferite acestora.

 

Perspectiva angajatorului

Din descrierile de mai sus, reiese că angajatorul va lua în considerare cele trei componente în ordinea enumerării. Hard skills sunt ușor de identificat și necesare în mod absolut pentru performanța într-o anumită poziție, așa că vor fi testate primele. Soft skills pot fi identificate într-o anumită măsură în procesul de angajare, dar percepțiile inițiale se pot confirma sau infirma ulterior. Mai importantă e cultivarea lor la job, adesea ca necesitate pentru promovarea pe un palier superior al ierarhiei.
În fine, motivația are mai degrabă aspecte calitative decât cantitative. Angajatorii trebuie să fie mai puțin preocupați de răspunsul la întrebarea „cât de motivat este cutare angajat?”, cât de cel referitor la genul de motivație la care răspund angajații. Schematic vorbind, dacă hard skills sunt mai degrabă treaba angajatului, soft skills țin de un proces care se petrece între angajat și companie, iar la capitolul motivație, aceasta din urmă trebuie să se plieze în mai mare măsură pe nevoile angajatului. Ținând cont de toate cele trei componente, angajatorul și angajatul vor avea o relație mutual satisfăcătoare și productivă.

Octavian Pătrașcu  |   25.04.2019   |  News  |  Startup
ADGM

Cum sa atragi investitori: România versus Restul Lumii

01.11.2019   |  Fintech  |  News  |  Piata de capital

În ultimul deceniu, mi-am construit viața profesională ca investitor, concentrându-mă pe 3 domenii cheie: servicii financiare, imobiliare și startup-uri de tehnologiee. Am fost implicat in crearea si dezvoltarea a două fintech-uri majore, iar după acele două exituri reușite, acum îmi direcționez resursele către construirea unei noi companii în acest domeniu - grupul Key Way.

Am inițiat, participat și dezvoltat companii în România, precum și Bulgaria, Ungaria, Cehia, Germania, Marea Britanie, Mexic, Dubai și Asia de Sud-Est. Sunt mereu în căutare de noi segmente, noi piețe și noi oportunități și, prin urmare, interacționez regulat cu instituțiile de reglementare și agențiile oficiale din diferite țări și piețe.

Cel mai recent exemplou este zona GCC (Gulf Cooperation Council – Bahrain, Kuwait, Oman, Qatar și Emiratele Arabe Unite, și Arabia Saudită). Am început să analizez oportunitățile pe care le oferă regiunea la sfârșitul anului 2018, mai specific Emiratele Arabe Unite, care se poziționează din ce în ce mai puternic drept una dintre cele mai dinamice piețe pe plan mondial.

Întreaga experiență de colaborare cu instituțiile de reglementare de acolo a fost un exemplu excelent despre cum să atragi și să încurajezi investitorii! ADGM,regulatorul pentru Abu Dhabi Global Markets, este o instituție înființată destul de recent și am fost foarte impresionat de profesionalismul lor.

Din momentul în care am decis să mă ocup de EAU, am studiat cum funcționează piața din zonă și am contactat autoritățile de reglementare, toate datele de contact fiind publice pe website-urile oficiale si pe pe conturile de LinkedIn. Au răspuns foarte rapid și în doar câteva zile, am stabilit o serie de întâlniri cu reprezentanții autorităților de reglementare atât din Abu Dhabi, cât și din Dubai!

ADGM mi-a dat tot sprijinul de care aveam nevoie și informații foarte clare și detaliate despre ce trebuie să fac și cum trebuie să procedez ca să obțin licența de trading în UAE. M-am întâlnit cu reprezentanți ai departamentului de înregistrare ADGM (unde toate companiile trebuie să se înregistreze înainte de a începe activități comerciale) și ai FSRA (Financial Services Regulatory Authority).

Am primit explicații foarte clare despre proceduri, pașii care trebuie urmați și criteriile ce trebuie îndeplinite, ceea ce este un ajutor fantastic pentru un investitor pe o piață financiară nouă, strict reglementată.
În câteva zile am demarat procedura de înregistrare – totul se petrece online, totul este digital, totul este conceput să fie cât mai simplu și mai transparent.

Creează toate premizele pentru ca investitorii să aibă succes, dar se asigură că îi și verifică foarte atent! O abordare „prietenoasă” nu înseamnă că au standarde mai scăzute, dimpotrivă - s-au asigurat că îndeplinesc toate criteriile comerciale și de afaceri, mi-au evaluat situația financiară, nivelul de capital și afacerile, au analizat experiența anterioară și au verificat atent referințele de pe piețele în care am operat anterior.

Am parcurs un proces foarte riguros de due diligence și evaluare, cu o serie de întâlniri în care am detaliat planul nostru de afaceri și viziunea noastră pe termen lung. Riguros dar prietenos – te simți bine-venit, încurajat și susținut ca investitor.

Mai mult, entuziasmul lor, sau apetitul pentru new business, l-a egalat pe al meu! Sunt bucuroși să întâmpine investitotii și se străduiesc să îi atragă și să le asigure condiții pentru a avea succes. M-a impresionat sinceritatea cu care ei apreciază faptul că un investitor, oricât de mare sau de mic, alege piața lor pentru a-și inființa afacerea.

Mi-ar plăcea să văd același nivel de energie, muncă și apetit pentru business și în țara mea natală, România!

În timp ce alte jurisdicții întâmpină investitorii cu entuziasm și se străduiesc din greu să creeze cadrul necesar pentru ca ei să se dezvolte și să aibă succes, de multe ori mi se pare că autoritățile de reglementare din România, din piața financiară și nu numai, pornesc de la bun început de pe o poziție de neîncredere, suspiciune sau, în cel mai bun caz, de indiferență.

Investitorii sunt priviți cu suspiciune voalată (sau de-a dreptul pe față uneori!), cu neîncredere și uneori chiar cu ostilitate, parca ti-e si rusine sa ai succes.

Sper să vedem o schimbare de mentalitate în România, pentru că eu îmi doresc mult să punem noi, antrepenorii români, țara noastră pe o poziție importantă ca destinație de investiții, să nu fim doar o țara de outsourcing și servicii, dar si de know how si creier!

Cred că autoritățile de reglementare din România ar trebui să nu uite că însuși scopul existenței lor este să faciliteze afacerile, nu să le pună bețe în roate. Iar noi, investitorii, mai ales după ce am avut ocazia de a vedea cum se procedează în alte piețe, trebuie să le reamintim această realitate.

Read full article

10 startup-uri interesante în România anul acesta

23.10.2019   |  Fintech  |  Startup
Potrivit unui raport publicat de McKinsey, la nivel global, peste 12.000 de start-up-uri fintech concurează cu băncile vizând o piață de 1 trilion de dolari, în cinci sectoare de afaceri de retail: servicii financiare pentru persoane fizice, credite ipotecare, împrumuturi pentru întreprinderi mici, plăți și administrarea finanțelor personale. Ca investitor, mă concentrez pe startup-uri de tehnologie, fintech și imobiliare. Aceste zone au cunoscut un val uriaș de transformare și evoluție, iar domeniul este în continuare în plină efervescență. România, țara mea natală, este un hotspot pentru inovație în tech și fintech, așa că urmăresc cu atenție ce se întâmplă pe această piață. Deși este încă într-o etapă de început, în comparație cu țările din apropiere, precum Polonia, Cehia sau Ungaria, industria fintech românească este pregătită să ia amploare, pe măsură ce cererea pentru soluții fintech și servicii bancare digitale crește. Iată câteva startup-uri interesante care mi-au atras atenția recent. Unele dintre ele sunt în acceleratoare, altele au trecut prin diferite runde de investiții, dar toate au un lucru în comun: oferă soluții inovatoare și agile pentru nevoi și probleme pe care companiile tradiționale le-au ignorat de prea mult timp. 1. Fintech OS - servicii B2B și TaaS pentru automation în servicii financiare. Faptul că aceasta este o companie românească și că a obținut o creștere atât de rapidă dovedește că (pentru a parafraza) geografia nu este destin. Experiența lor este o sursă de inspirație. 2. Fagura - Împrumuturi P2P. Deși Fagura provine de fapt din Moldova, acestea sunt prezente în România. Este o platformă foarte user friendly pentru peer-to-peer, după modelul companiilor similare din Marea Britanie. Cred că are un potențial bun de succes.V 3. Smart dreamers - o platformă de automatizare pentru marketing în recrutare, s-au extins deja în Marea Britanie, SUA și Singapore, cu software care ajută companiile să identifice și să interacționeze cu potențiali candidați online. 4. Medjobs - aceasta este o platformă pentru recrutare și locuri de muncă în domeniul medical. Îmi place nișarea și faptul că s-au axat pe aceasta oportunitate foarte specifică, este o nișă dinamică și care era foarte fragmentată. 5. Typing DNA - o idee foarte originală! Au dezvoltat o aplicație pentru autentificare bazată pe caracteristicile biometrice ale modului în care tastăm - recunoașterea indivizilor după modul în care tastează. Este o soluție bazată pe AI pentru autentificare și pentru prevenirea fraudelor.5. Competitors.app - o aplicație foarte utilă și cuprinzătoare pentru monitorizarea activităților de marketing ale concurenților, pe toate canalele online. 6. Competitors.app - o aplicație foarte utilă și cuprinzătoare pentru monitorizarea activității de marketing a concurenților pe canalele online. 7. Finqware - o aplicație de genul acetsa era extrem de necesară în România, pentru că majoritatea oamenilor și desigur și a companiilor au mai multe conturi, în mai multe bănci, și au nevoie de o aplicție în care să-și urmăreasca centralizat finanțele lor. 8. Keez - O alternativă user friendly la software-uri de contabilitate, salarizare și ERP. 9. Teleport HQ - o platformă bazată pe AI cu o suită de instrumente open source care simplifică dezvoltările UI și adaugă optimizări în timp real prin analizarea intențiilor utilizatorului. 10. Cyscale - o platformă multi-cloud, pentru toți furnizorii importanți, cum ar fi Amazon, Google și Microsoft, care gestionează Cloud Native Security, Threat management si Secure Cloud Design. Știți și alte startup-uri românești care merită menționate aici? Lăsați un comentariu! Sau, dacă ești un antreprenor și îți lansezi startup-ul, poți oricând să mă contactezi și să vedem daca putem  să colaborăm.
Read full article

Latest Articles
In Tech

24.11.2018   |   Tech

10 trenduri tehnologice în 2019

Cele 10 trenduri tehnologice importante ale lui 2019 includ, în viziunea companiei de consultanță Gartner, noțiuni exotice ca “gemenii digitali” sau software-ul programat de inteligență artificială. În top se păstrează și tehnologii relativ mai cunoscute, ca Blockchain-ul sau quantum computing.  (mai mult…)
Read full article
24.11.2018   |   Tech

Cele mai interesante startup-uri de tech

LinkedIn a actualizat la începutul toamnei un top al celor mai interesante startup-uri din 2018. Așa cum e de așteptat, topul e dominat de companii de tehnologie. Voi analiza pe scurt câteva dintre acestea.  (mai mult…)
Read full article

Latest Articles
In Capital Market

ADGM
01.11.2019   |   Capital Ma...

Cum sa atragi investitori: România versus Restul Lumii

În ultimul deceniu, mi-am construit viața profesională ca investitor, concentrându-mă pe 3 domenii cheie: servicii financiare, imobiliare și startup-uri de tehnologiee. Am fost implicat in crearea si dezvoltarea a două fintech-uri majore, iar după acele două exituri reușite, acum îmi direcționez resursele către construirea unei noi companii în acest domeniu - grupul Key Way.

Am inițiat, participat și dezvoltat companii în România, precum și Bulgaria, Ungaria, Cehia, Germania, Marea Britanie, Mexic, Dubai și Asia de Sud-Est. Sunt mereu în căutare de noi segmente, noi piețe și noi oportunități și, prin urmare, interacționez regulat cu instituțiile de reglementare și agențiile oficiale din diferite țări și piețe.

Cel mai recent exemplou este zona GCC (Gulf Cooperation Council – Bahrain, Kuwait, Oman, Qatar și Emiratele Arabe Unite, și Arabia Saudită). Am început să analizez oportunitățile pe care le oferă regiunea la sfârșitul anului 2018, mai specific Emiratele Arabe Unite, care se poziționează din ce în ce mai puternic drept una dintre cele mai dinamice piețe pe plan mondial.

Întreaga experiență de colaborare cu instituțiile de reglementare de acolo a fost un exemplu excelent despre cum să atragi și să încurajezi investitorii! ADGM,regulatorul pentru Abu Dhabi Global Markets, este o instituție înființată destul de recent și am fost foarte impresionat de profesionalismul lor.

Din momentul în care am decis să mă ocup de EAU, am studiat cum funcționează piața din zonă și am contactat autoritățile de reglementare, toate datele de contact fiind publice pe website-urile oficiale si pe pe conturile de LinkedIn. Au răspuns foarte rapid și în doar câteva zile, am stabilit o serie de întâlniri cu reprezentanții autorităților de reglementare atât din Abu Dhabi, cât și din Dubai!

ADGM mi-a dat tot sprijinul de care aveam nevoie și informații foarte clare și detaliate despre ce trebuie să fac și cum trebuie să procedez ca să obțin licența de trading în UAE. M-am întâlnit cu reprezentanți ai departamentului de înregistrare ADGM (unde toate companiile trebuie să se înregistreze înainte de a începe activități comerciale) și ai FSRA (Financial Services Regulatory Authority).

Am primit explicații foarte clare despre proceduri, pașii care trebuie urmați și criteriile ce trebuie îndeplinite, ceea ce este un ajutor fantastic pentru un investitor pe o piață financiară nouă, strict reglementată.
În câteva zile am demarat procedura de înregistrare – totul se petrece online, totul este digital, totul este conceput să fie cât mai simplu și mai transparent.

Creează toate premizele pentru ca investitorii să aibă succes, dar se asigură că îi și verifică foarte atent! O abordare „prietenoasă” nu înseamnă că au standarde mai scăzute, dimpotrivă - s-au asigurat că îndeplinesc toate criteriile comerciale și de afaceri, mi-au evaluat situația financiară, nivelul de capital și afacerile, au analizat experiența anterioară și au verificat atent referințele de pe piețele în care am operat anterior.

Am parcurs un proces foarte riguros de due diligence și evaluare, cu o serie de întâlniri în care am detaliat planul nostru de afaceri și viziunea noastră pe termen lung. Riguros dar prietenos – te simți bine-venit, încurajat și susținut ca investitor.

Mai mult, entuziasmul lor, sau apetitul pentru new business, l-a egalat pe al meu! Sunt bucuroși să întâmpine investitotii și se străduiesc să îi atragă și să le asigure condiții pentru a avea succes. M-a impresionat sinceritatea cu care ei apreciază faptul că un investitor, oricât de mare sau de mic, alege piața lor pentru a-și inființa afacerea.

Mi-ar plăcea să văd același nivel de energie, muncă și apetit pentru business și în țara mea natală, România!

În timp ce alte jurisdicții întâmpină investitorii cu entuziasm și se străduiesc din greu să creeze cadrul necesar pentru ca ei să se dezvolte și să aibă succes, de multe ori mi se pare că autoritățile de reglementare din România, din piața financiară și nu numai, pornesc de la bun început de pe o poziție de neîncredere, suspiciune sau, în cel mai bun caz, de indiferență.

Investitorii sunt priviți cu suspiciune voalată (sau de-a dreptul pe față uneori!), cu neîncredere și uneori chiar cu ostilitate, parca ti-e si rusine sa ai succes.

Sper să vedem o schimbare de mentalitate în România, pentru că eu îmi doresc mult să punem noi, antrepenorii români, țara noastră pe o poziție importantă ca destinație de investiții, să nu fim doar o țara de outsourcing și servicii, dar si de know how si creier!

Cred că autoritățile de reglementare din România ar trebui să nu uite că însuși scopul existenței lor este să faciliteze afacerile, nu să le pună bețe în roate. Iar noi, investitorii, mai ales după ce am avut ocazia de a vedea cum se procedează în alte piețe, trebuie să le reamintim această realitate.

Read full article
04.02.2019   |   Capital Ma...

Investiții alternative (I): artă, aur, vin

Dacă investițiile în acțiuni, obligațiuni sau depozite bancare vi se par plicticoase, e cazul să aruncăm un ochi și către așa-numita piață a investițiilor alternative, care, la limită, poate fi descrisă ca tot ce nu se încadrează în categoriile de mai sus. Veți fi poate surprinși să constatați că succesul e mai problematic aici decât în piețele clasice.  (mai mult…)
Read full article

Latest Articles
In Business Travel

26.11.2018   |   Business T...

Dicționar de afaceri japonez

În vara acestui an, Japonia și Uniunea Europeană au semnat un acord istoric de liber schimb, referitor la produse alimentare, automobile și dezvoltare durabilă, printre altele. La București, avem un nou ambasador, dar nu mai avem nevoie de viză pentru călătoriile pe termen scurt la Tokyo sau Osaka. Cu siguranță, Japonia e o țară plină de oportunități, iar eu am început prin a desțeleni puțin celebra problemă a etichetei de afaceri japoneze. Câteva recomandări pe care le-am verificat din mai multe surse:  (mai mult…)
Read full article
24.11.2018   |   Business T...

Top 3+3 destinații de afaceri

Celebra publicație de business Forbes are, pe site-ul ei, o listă actualizată de țări prietenoase pentru antreprenori și alți oameni de afaceri. Am fost în câteva din aceste țări, motiv pentru care-mi permit să nuanțez comentariile Forbes după cum urmează:

Top 3 economii dezvoltate

  • Marea Britanie. E notorie în accepțiunea de centru financiar global, iar Forbes o cotează ca a treia economie europeană, după Germania și Franța. Cu sau fără Brexit, economia britanică e puternică fiindcă agricultura și industriile extractive sunt puternice, iar Brexitul va schimba mai puține lucruri decât se crede. Sfatul meu: Găsiți-vă timp și pentru muzee dacă mergeți la Londra. Nu am văzut nicăieri lucruri atât de bine organizate și ușor de înțeles ca acolo. Dacă am fi studenți, v-aș spune că intrarea e gratuită. La British Museum sau National Gallery, poți dona. Cât vrei.
  • Noua Zeelandă. E departe, dar e în creștere economică de decenii întregi. Acum câteva zeci de ani, era o economie preponderent agrară și dependentă de Imperiul Britanic, dar neo-zeelandezii au rezolvat între timp problema. Fiindcă economia duduie în Noua Zeelandă, va trebui să aveți la dispoziție resurse serioase pentru a începe o afacere. Dar, pe de altă parte, în materie de plictiseli legate de legi și birocrație, totul va merge ca uns. Sfatul meu: Alocați-vă un pic de timp pentru cultura și natura locală. Dacă nu înțelegeți ce rol și inlfuență au triburile maori în economia Noii Zeelande, ați pierdut, și în plan personal, și în plan financiar.
  • Olanda. Toată lumea știe că e o țară în care poți să-ți faci de cap, dar mai puțini cunosc faptul că vorbim de a șasea cea mai puternică economie din Uniunea Europeană și de o țară care exportă la greu. Oficial, Olanda e într-o epocă de austeritate, consfințită prin politici publice. Față de creșterea din România, de exemplu, această configurație e totuși de mult mai bun augur. Sfatul meu: Dacă ajungeți la Amsterdam, mergeți la Rjksmuseum. Nu trebuie să fiți mari iubitori de artă, încercați să vedeți cum se naște burghezia, adică business-ul. 

Top 3 țări mai puțin cunoscute

  • Estonia. Poate că că știți că a intrat în Uniunea Europeană cu trei ani înaintea noastră, în 2004. Și, mai probabil, ați auzit că e o țară informatizată până-n pânzele albe. În termeni de afaceri, asta înseamnă că mulți români își mută afacerile acolo, și plătesc taxele tot acolo, prin intermediul așa-numitei e-residency. Procesul e ușor de inițiat aici. Sfatul meu: Folosiți, în general, toate facilitățile online legate de birocrație și alte lucruri conexe. Economisiți bani serioși pe care altfel îi cheltuiți pentru avocat, contabil, hârtie, imprimantă. Nu am fost în Estonia, dar dacă vreți un termen de comparație, plătiți o factură la Poșta Română. Acolo conversațiile se poartă încă în lei vechi.
  • Emiratele Arabe Unite. Am scris deja pe larg despre economia din Dubai și restul Emiratelor. Facilitățile de business sunt multiple, climatul legislativ oarecum volatil. În orice caz, Emiratele sunt un teritoriu în care banii circulă. Trebuie doar să știi precis ce vrei. Sfatul meu: Dincolo de mall-uri și altele asemenea, nu vorbim de o destinație turistică excepțională. Căutați confortul mediu, fiindcă media e foarte ridicată în Emirate. Evitați cheltuielile extravagante, fiindcă extravaganțele nu au limită în Golf.
  • România. Suntem cu toții de-ai locului, așa că remarc doar prezența țării noastre în topul Forbes, pe locul 43 la data la care fac această analiză. Vestea bună e că suntem înaintea Bulgariei, a Thailandei sau a Turciei. Tabloul economic conturat de Forbes nu e deloc măgulitor. Totuși, dacă ne uităm în percepția respectivă ca într-o oglindă, avem motive să credem că nu stăm chiar atât de rău. Sfatul meu: E inutil în contextul dat. Totuși, mie îmi place să fac afaceri și să plătesc taxe în România. Dacă aș fi investitor străin, aș avea grijă să mă blindez cu o echipă locală bună, în departamentele de “support”, de la Juridic la Resurse Umane. Restul îl știm cu toții.
Read full article