Zvonurile de criză: ce știm cu siguranță

Zvonurile de criză: ce știm cu siguranță

Share this article:

Zvonurile referitoare la criză încep să se precizeze. România ar putea intra în recesiune – “tehnică”, deocamdată, adică două trimestre fără creștere economică – în a doua jumătate a anului viitor sau în 2020, spune un român ajuns economist-șef pentru Europa Centrală și de Est la Unicredit Londra, Dan Bucșa (Sursa: Agerpres). În cele ce urmează, îmi propun să analizez câteva efecte și consecințe. 

Ce înseamnă recesiunea tehnică

Definiția unanim acceptată se referă la cele două trimestre succesive de contracție economică. Din moment ce contracția e măsurată pe Produsul Intern Brut (PIB), putem spune că recesiunea economică e doar un prim semnal că un ciclu de creștere al unei economii e pe sfârșite. Cuvinte mai grele precum depresiunea sau criza se referă la efectele ulterioare: creșterea ratei șomajului, inflația, scăderea puterii de cumpărare, apoi a producției și așa mai departe. În istorie, crizele economice sunt destul de frecvente, dar severitatea lor e foarte diferită. Specialiștii spun că economia e în mod natural în expansiune, dar uneori ajunge la un punct de vârf, după care începe să scadă. De exemplu, numai din 2000 încoace, am avut două crize globale. Cea severă, binecunoscută, din 2007-2009 (urmată de recesiune), dar și Dot Com Bubble-ul de la începutul anilor 2000, când nenumărate companii de Internet au făcut implozie. “Spargerea bulei” online a afectat, la vremea respectivă, prea puțin România, față de criza din 2007. Acum 11 ani, componenta globală de real estate a accentuat efectele în România, fiindcă noi eram deja într-un bubble imobiliar.

Cu alte cuvinte, statisticienii economici pot prezice cu un grad destul de mare de precizie scăderea PIB-ului în două trimestre succesive, dar efectele care decurg de aici sunt mai puțin predictibile, mai ales din punctul de vedere al severității și duratei.

Contextul global și specificitățile României

Dincolo de știrile recente referitoare la scăderea burselor, în principiu, economia României este în primul rând interdependentă cu celelalte economii ale Uniunii Europene, iar prognozele includ o încetinire a creșterii în aceste economii. Majoritatea analiștilor au lansat semnale de alarmă cu privire la faptul că surplusul celor câțiva ani buni ai României s-a dus pe majorări de salarii bugetare și alte cheltuieli asemănătoare, iar asta scade pe termen mediu eficiența economiei. Economistul-șef al Unicredit explică lucrurile așa: “Dacă Europa va creşte cu 1%, probabil că vom evita recesiunea. Dacă, însă, va creşte cu mai puţin de 1%, atunci sunt şanse mari să fie o recesiune. Prognozele noastre arată o încetinire a economiei în 2020 undeva foarte aproape de 2%.”

Ca totdeauna, sursele oficiale sunt mult mai optimiste în privința anilor 2019 și 2020. Totuși, încetinirea globală a economiei nu e un fapt care poate fi contestat sau infirmat la București.

Ce fel de efecte vom simți în buzunare

Repet, recesiunea, în accepțiunea prognozată, se simte în business și în buzunarele fiecăruia numai în momnetul în care efectele ei încep să apară. Dacă un loc de muncă sigur sau negocierea în euro a contractelor/salariului sunt măsuri de prevedere la îndemâna oricui, mai interesant e ceea ce se întâmplă cu surplusul de bani personal. Forbes publică un articol care include două recomandări demne de luat în seamă:

  • Evitați comportamentul emoțional. Sfatul la mintea cocoșului “cumpără ieftin, vinde scump” e foarte greu de aplicat în investiții, ca dovadă faptul că portofoliile investitorilor americani s-a apreciat în ultimii 20 de ani cu doar 2,5%. Altfel spus, fără o cerere masivă, criptomonedele nu s-ar fi apreciat atât de tare până în 2017, pentru ca valoarea lor să scadă dramatic în ultimele luni. Cineva a investit, și ulterior a pierdut, acei bani, contrar axiomei “cumpără ieftin, vinde scump”.
    Paradoxal, asta înseamnă că într-o recesiune sau criză există destule chilipiruri sub formă de active subevaluate. Acestea sunt însă greu de detectat și de fructificat.
  • Creați mai multe sub-portofolii personale, în funcție de vârstă și planuri. Dacă sunteți în activitate, e suficientă o “plasă de siguranță” constând într-o sumă care vă va asigura stilul de viață între trei și șase luni. Dacă sunteți pe punctul de a vă retrage din viața profesională, investițiile sigure va trebui să reprezinte o sumă suficientă pentru ani de zile. Optimist vorbind, în această perioadă surplusul acumulat e mai mare, ceea ce înseamnă că și alte sub-portofolii, mai riscante, ar putea fi bine reprezentate.

Într-un cuvânt, și în plan personal, și al business-ului, zvonurile din ultima vreme sugerează prudența, dar sunt orice altceva decât un motiv de panică. Majoritatea dintre noi ne-am făcut ucenicia în materie de crize acum zece ani, ceea ce înseamnă că vom ști să ne comportăm mult mai logic și ne-emoțional în următoarea recesiune, oricând va veni ea și oricât de severă va fi.


Share this article:
Tags: