Cronologia burselor

29.11.2018   |  Piata de capital

Istoria economică te ajută să înțelegi mult mai bine prezentul. De pildă, nu poți realiza de ce creditele bancare sunt o modalitate de capitalizare mai dificilă decât capitalul de risc, pentru startup-uri, dacă nu știi Dot Com Bubble și Criza din 2007 au înăsprit dramatic condițiile de creditare ale băncilor. Pornind de la această idee, am alcătuit o cronologie a apariției și dezvoltării bursleor, din care putem trage destule concluzii. Titlurile de valoare au început să se tranzacționeze încă de pe vremea Imperiului Roman, dar după Evul Mediu inovațiile economice încep să aibă date certe de apariție. 

  • 1460: Prima bursă din lume, la Anvers. Tranzacționa în primul rând obligațiuni, dar era și un loc de întâlnire pentru cei care împrumutau bani și oficiali.
  • 1602: Primul IPO (Initial Public Offering – ofertă publică inițială de acțiuni), pentru Compania Olandeză a Indiilor de Est. E vorba de o mega-corporație avant la lettre, specializată în comerțul și transporturile maritime cu Orientul și Africa, care avea inclusiv putere militară.
  • 1801: Bursa din Londra (London Stock Exchange – LSE). Primele oferte de acțiuni pe bursă apar acolo în 1825. Momentul consfințește apariția unor titluri de valoare abstracte, care fac transferurile succesive posibile, după ce multă vreme practica economică permisese doar înțelegerile punctuale, între doi comercianți care se cunoșteau.
  • 1817: New York Stock Exchange, pe baza modelului Bursei din Philadelphia, prima fondată în SUA. NYSE funcționează în clădirea actuală din 1865. Bursele din Londra și New York ajung în prima parte a secolului XIX-lea principalii piloni ai sistemului financiar internațional. În momentul de față, Bursa din New York este cea mai puternică din lume, cu o capitalizare totală de peste 19 bilioane (mii de miliarde) de dolari, iar Indicele Compozit NYSE este considerat cel mai relevant din lume, datorită calității companiilor luate în considerare și volumului uriaș de tranzacții.
  • 1878: Tokyo Stock Exchange, nucleul ceea ce va deveni în 2013 Japan Exchange Group, prin fuziuni succesive, dintre care ultima, cu Bursa din Osaka. Denumirea neoficială e în momentul de față tot Bursa din Tokyo, dar de remarcat e data târzie a apariției, legată de modernizarea accelerată a Imperiului Nipon, începută după 1850. Bursa din Tokyo e, în momentul de față, a patra cea mai puternică din lume, după New York, NASDAQ și Londra.
  • 1891: Hong Kong Stock Exchange, funcționează sub acest nume din 1914, după ce fusese fondată în 1891 sub numele de Association of Stockbrokers in Hong Kong, pe fondul prosperității legate de statutul de enclavă a Imperiului Britanic. Reputația de centru financiar global a Hong Kong-ului se păstrează și după transferul de suveranitate dinspre Marea Britanie spre China din 1997. Dincolo de volumul tranzacțiilor, Bursa din Hong Kong se distinge prin faptul că aici au loc un mare număr de IPO.
  • 1929: Crahul de pe Wall Street. Cea mai severă criză din istoria recentă a survenit pe fondul unui exces speculativ de pe burse, cauzat la rândul lui de climatul de prosperitate economică din anii ’20. Faptul că majoritatea asseturilor aflate în circulație se apreciau constant a cauzat tranzacționarea lor la prețuri din ce în ce mai înalte, în cele din urmă nesustenabile.
  • 1971: NASDAQ, prima bursă electronică (de la National Association of Securities Dealers Automated Quotations). După lansare, a nemulțumit brokerii din cauza scăderii diferenței dintre cerere și ofertă, determinată de tranzacționarea electronică. Aceeași scădere a dinamizat însă foarte tare piața, fiindcă a fost în favoarea investitorilor.
  • 1990: Shanghai Stock Exchange. Cu o tradiție care se întinde până la jumătatea secolului al XIX-lea, a cincea cea mai puternică bursă din lume și-a sistat operațiunile după venirea comunismului în China.
  • 2000: Euronext, bursă paneuropeană, creată prin fuziunea burselor de la Amsterdam, Bruxelles și Paris, cu operațiuni în cele trei orașe și la Londra, Lisabona și Dublin. După o istorie de fuziuni și achiziții complicată, a devenit cea de-a doua bursă importantă din Europa, după Londra. Are o strategie creativă, care încurajează finanțarea companiilor mici și mijlocii, prin intermediul operațiunilor pe nume Alternext și Enternext.

Surse:

Octavian Pătrașcu  |   29.11.2018   |  Piata de capital

Cum decid să investesc într-un startup

25.02.2019   |  Press  |  Startup
Orice investitor primește mult mai multe cereri de finanțare decât cele în care se poate implica efectiv. Chiar și cele care beneficiază de un pitch și un business plan bun trebuie să treacă printr-o procedură de screening, în care se obțin clarificările necesare. În companiile noastre, avem și noi o astfel de procedură, care nu e în principiu secretă, dar este relevantă în privința pașilor pe care va trebui să îi parcurgă orice antreprenor odată ce investitorul își manifestă interesul de principiu. E motivul pentru care vă prezint, mai jos, principalele etape.  (mai mult…)
Read full article

7 lucruri pe care nu (știi că) le știai despre startup-uri

28.01.2019   |  Startup
Tenacitatea și atenția pentru detalii de care ai nevoie ca antreprenor te pot face să neglijezi viziunea de ansamblu. La acest capitol, există câteva lucruri despre care, probabil, știi, dar pe care riști - ca și mine, și alții - să le scapi din vedere: (mai mult…)
Read full article

Latest Articles
In Tech

24.11.2018   |   Tech

10 trenduri tehnologice în 2019

Cele 10 trenduri tehnologice importante ale lui 2019 includ, în viziunea companiei de consultanță Gartner, noțiuni exotice ca “gemenii digitali” sau software-ul programat de inteligență artificială. În top se păstrează și tehnologii relativ mai cunoscute, ca Blockchain-ul sau quantum computing.  (mai mult…)
Read full article
24.11.2018   |   Tech

Cele mai interesante startup-uri de tech

LinkedIn a actualizat la începutul toamnei un top al celor mai interesante startup-uri din 2018. Așa cum e de așteptat, topul e dominat de companii de tehnologie. Voi analiza pe scurt câteva dintre acestea.  (mai mult…)
Read full article

Latest Articles
In Capital Market

04.02.2019   |   Capital Ma...

Investiții alternative (I): artă, aur, vin

Dacă investițiile în acțiuni, obligațiuni sau depozite bancare vi se par plicticoase, e cazul să aruncăm un ochi și către așa-numita piață a investițiilor alternative, care, la limită, poate fi descrisă ca tot ce nu se încadrează în categoriile de mai sus. Veți fi poate surprinși să constatați că succesul e mai problematic aici decât în piețele clasice.  (mai mult…)
Read full article
15.12.2018   |   Capital Ma...

Piața de capital în 2019

JP Morgan a publicat, la sfârșitul lui octombrie, o prognoză referitoare la piața de capital în 2019. Dacă tabloul macroeconomic general e pozitiv, există o serie de evoluții de care investitorii trebuie să țină cont. Redau și comentez pe scurt câteva tendințe importante.  (mai mult…)
Read full article

Latest Articles
In Business Travel

26.11.2018   |   Business T...

Dicționar de afaceri japonez

În vara acestui an, Japonia și Uniunea Europeană au semnat un acord istoric de liber schimb, referitor la produse alimentare, automobile și dezvoltare durabilă, printre altele. La București, avem un nou ambasador, dar nu mai avem nevoie de viză pentru călătoriile pe termen scurt la Tokyo sau Osaka. Cu siguranță, Japonia e o țară plină de oportunități, iar eu am început prin a desțeleni puțin celebra problemă a etichetei de afaceri japoneze. Câteva recomandări pe care le-am verificat din mai multe surse:  (mai mult…)
Read full article
24.11.2018   |   Business T...

Top 3+3 destinații de afaceri

Celebra publicație de business Forbes are, pe site-ul ei, o listă actualizată de țări prietenoase pentru antreprenori și alți oameni de afaceri. Am fost în câteva din aceste țări, motiv pentru care-mi permit să nuanțez comentariile Forbes după cum urmează:

Top 3 economii dezvoltate

  • Marea Britanie. E notorie în accepțiunea de centru financiar global, iar Forbes o cotează ca a treia economie europeană, după Germania și Franța. Cu sau fără Brexit, economia britanică e puternică fiindcă agricultura și industriile extractive sunt puternice, iar Brexitul va schimba mai puține lucruri decât se crede. Sfatul meu: Găsiți-vă timp și pentru muzee dacă mergeți la Londra. Nu am văzut nicăieri lucruri atât de bine organizate și ușor de înțeles ca acolo. Dacă am fi studenți, v-aș spune că intrarea e gratuită. La British Museum sau National Gallery, poți dona. Cât vrei.
  • Noua Zeelandă. E departe, dar e în creștere economică de decenii întregi. Acum câteva zeci de ani, era o economie preponderent agrară și dependentă de Imperiul Britanic, dar neo-zeelandezii au rezolvat între timp problema. Fiindcă economia duduie în Noua Zeelandă, va trebui să aveți la dispoziție resurse serioase pentru a începe o afacere. Dar, pe de altă parte, în materie de plictiseli legate de legi și birocrație, totul va merge ca uns. Sfatul meu: Alocați-vă un pic de timp pentru cultura și natura locală. Dacă nu înțelegeți ce rol și inlfuență au triburile maori în economia Noii Zeelande, ați pierdut, și în plan personal, și în plan financiar.
  • Olanda. Toată lumea știe că e o țară în care poți să-ți faci de cap, dar mai puțini cunosc faptul că vorbim de a șasea cea mai puternică economie din Uniunea Europeană și de o țară care exportă la greu. Oficial, Olanda e într-o epocă de austeritate, consfințită prin politici publice. Față de creșterea din România, de exemplu, această configurație e totuși de mult mai bun augur. Sfatul meu: Dacă ajungeți la Amsterdam, mergeți la Rjksmuseum. Nu trebuie să fiți mari iubitori de artă, încercați să vedeți cum se naște burghezia, adică business-ul. 

Top 3 țări mai puțin cunoscute

  • Estonia. Poate că că știți că a intrat în Uniunea Europeană cu trei ani înaintea noastră, în 2004. Și, mai probabil, ați auzit că e o țară informatizată până-n pânzele albe. În termeni de afaceri, asta înseamnă că mulți români își mută afacerile acolo, și plătesc taxele tot acolo, prin intermediul așa-numitei e-residency. Procesul e ușor de inițiat aici. Sfatul meu: Folosiți, în general, toate facilitățile online legate de birocrație și alte lucruri conexe. Economisiți bani serioși pe care altfel îi cheltuiți pentru avocat, contabil, hârtie, imprimantă. Nu am fost în Estonia, dar dacă vreți un termen de comparație, plătiți o factură la Poșta Română. Acolo conversațiile se poartă încă în lei vechi.
  • Emiratele Arabe Unite. Am scris deja pe larg despre economia din Dubai și restul Emiratelor. Facilitățile de business sunt multiple, climatul legislativ oarecum volatil. În orice caz, Emiratele sunt un teritoriu în care banii circulă. Trebuie doar să știi precis ce vrei. Sfatul meu: Dincolo de mall-uri și altele asemenea, nu vorbim de o destinație turistică excepțională. Căutați confortul mediu, fiindcă media e foarte ridicată în Emirate. Evitați cheltuielile extravagante, fiindcă extravaganțele nu au limită în Golf.
  • România. Suntem cu toții de-ai locului, așa că remarc doar prezența țării noastre în topul Forbes, pe locul 43 la data la care fac această analiză. Vestea bună e că suntem înaintea Bulgariei, a Thailandei sau a Turciei. Tabloul economic conturat de Forbes nu e deloc măgulitor. Totuși, dacă ne uităm în percepția respectivă ca într-o oglindă, avem motive să credem că nu stăm chiar atât de rău. Sfatul meu: E inutil în contextul dat. Totuși, mie îmi place să fac afaceri și să plătesc taxe în România. Dacă aș fi investitor străin, aș avea grijă să mă blindez cu o echipă locală bună, în departamentele de “support”, de la Juridic la Resurse Umane. Restul îl știm cu toții.
Read full article