Etapele de creștere a unui startup

24.11.2018   |  Featured  |  Startup

Oricât ar fi de incipient, business-ul pe nume startup trece printr-o serie de etape, până la maturitate. Odată ce l-am definit ca inițiativă antreprenorială aflată în căutarea unui model de business, cea mai firească clasificare a stadiilor ține de tipul de finanțare. 

1. Resursele fondatorului: seed money

E clar că primul stadiu al unui startup se leagă de investiția de bani, muncă și competență a fondatorului sau fondatorilor. Dar această etapă nu trebuie să fie nici anarhică, nici din cale-afară de intuitivă. Pasiunea are rolul ei, dar un business plan de etapă e indispensabil. Totul începe de la obiectivele care pot fi legate, de exemplu, de prototiparea unui produs sau software, iar în funcție de asta efortul este clarificat. În primul rând, un business plan îți arată că pentru un startup nu ai nevoie numai de bani. Evaluarea cifrică a muncii depuse, în ore de lucru sau similar, clarifică lucrurile. Din momentul în care încetează de a mai fi visuri, startup-urile nu mai pot fi o activitate de timpul liber. Antreprenorii de succes spun că îți afectează și viața personală.

2. Susținerea familiei și a prietenilor

Nouă, românilor, ni se pare ciudat că ar trebui să cerem bani sau alte tipuri de implicare de la famlie și prieteni. Mie, personal, mi se pare însă recomandabil. E un test serios pentru ideea de startup. În primul rând, reacția pozitivă a apropiaților poate fi un bun indicator pentru viitorul succes. În al doilea rând, e un test de seriozitate și pentru antreprenor: implicarea familiei te obligă să fii orice altceva decât un simplu vânător de fonduri, adică serios și angajat.

3. Angel investor-ul

Am auzit cu toții despre el, dar eu îmi permit cu modestie să spun mai multe, aici, fiindcă am la activ trei exit-uri de succes, dintre care unul pentru Vector Watch. În această etapă, startup-ul nu este încă profitabil, dar are, deja, atributele generale ale unui business. Pentru ca prototipul despre care vorbeam să se transforme într-un produs valid, care monetizează, e nevoie de un surplus de finanțare. Spre deosebire de bănci sau alte posibilități, angel investorii îl asigură fără foarte multe garanții formale și nici dobânzi, în schimbul unei părți din viitoarea afacere. Un angel investor competent nu e doar o sursă de bani, ci și de sfaturi, fiindcă de regulă are un background de afaceri mai cuprinzător decât cel al fondatorului startup-ului. Din moment ce e dispus să își riște propriile fonduri, va dori să urmărească îndeaproape evoluția business-ului și, dacă e cu adevărat angel investor, va ști să facă asta fără să uzurpe prerogativele fondatorului.

Legat de asta, unii antreprenori caută, pur și simplu, mentori, care vor oferi know-how și conexiuni fără aport financiar. Dimpotrivă, așa-numiții venture capitaliști sunt diferiți de angel investori prin faptul că asigură finanțări nu din capitalul propriu, ci dintr-al altora. Asta îi apropie mai mult, comparativ, de băncile despre care vorbeam, chiar dacă există diferențe substanțiale.

4. Venture Capital(ist)

Se spune despre venture capital că “vine înainte să se întâmple ceva”. Echivalentul în română al termenului, “capital de risc”, descrie destul de clar despre ce e vorba. Entitățile de business care asigură acest gen de capital vizează un return of investment înalt, cu un risc pe măsură. Investiția vine la pachet cu o propunere de governing stabilită de comun acord cu antreprenorul sau antreprenorii, care are rolul de a genera profitul scontat pentru investitor, atunci când acesta își va face sub o formă sau alta exitul.

5. Exit-ul și listarea pe bursă

Din toate cele de mai sus, e clar că succesul nu vine, în general, peste noapte. Experții spun că startup-urile devin afaceri mature în cinci până la zece ani. Ce se întâmplă însă cu business-ul care a început să genereze profit ritmic? În lumea globalizată în care trăim, dacă nu e vorba de un chioșc administrat de o familie, business-ul respectiv va evolua către exit, fuziuni sau alianțe.

În principiu, există două tipuri mari de exit: către fonduri de investiții, care vor dori să obțină un profit sigur fără a avea neapărat o specializare în domeniul startup-ului, sau către companii mai mari din piețe asemănătoare, în căutare de inovație și asset-uri. Asta în materie de destinatar, fiindcă de exit pot beneficia două tipuri de antreprenori: fondatorii afacerii și investitorii din stadiile anterioare, care au dobândit o poziție minoritară, dar strategică.

La finalul ciclului se află cooptarea unui fond de investiții sau listarea pe bursă (un obiectiv și mai îndepărtat). Acestea sunt operațiuni mai complexe, care vin, în general, după alte tipuri de aport de capital. Și, pe termen lung, sunt cu atât mai necesare.

Octavian Pătrașcu  |   24.11.2018   |  Featured  |  Startup

Cum decid să investesc într-un startup

25.02.2019   |  Press  |  Startup
Orice investitor primește mult mai multe cereri de finanțare decât cele în care se poate implica efectiv. Chiar și cele care beneficiază de un pitch și un business plan bun trebuie să treacă printr-o procedură de screening, în care se obțin clarificările necesare. În companiile noastre, avem și noi o astfel de procedură, care nu e în principiu secretă, dar este relevantă în privința pașilor pe care va trebui să îi parcurgă orice antreprenor odată ce investitorul își manifestă interesul de principiu. E motivul pentru care vă prezint, mai jos, principalele etape.  (mai mult…)
Read full article

7 lucruri pe care nu (știi că) le știai despre startup-uri

28.01.2019   |  Startup
Tenacitatea și atenția pentru detalii de care ai nevoie ca antreprenor te pot face să neglijezi viziunea de ansamblu. La acest capitol, există câteva lucruri despre care, probabil, știi, dar pe care riști - ca și mine, și alții - să le scapi din vedere: (mai mult…)
Read full article

Latest Articles
In Tech

24.11.2018   |   Tech

10 trenduri tehnologice în 2019

Cele 10 trenduri tehnologice importante ale lui 2019 includ, în viziunea companiei de consultanță Gartner, noțiuni exotice ca “gemenii digitali” sau software-ul programat de inteligență artificială. În top se păstrează și tehnologii relativ mai cunoscute, ca Blockchain-ul sau quantum computing.  (mai mult…)
Read full article
24.11.2018   |   Tech

Cele mai interesante startup-uri de tech

LinkedIn a actualizat la începutul toamnei un top al celor mai interesante startup-uri din 2018. Așa cum e de așteptat, topul e dominat de companii de tehnologie. Voi analiza pe scurt câteva dintre acestea.  (mai mult…)
Read full article

Latest Articles
In Capital Market

04.02.2019   |   Capital Ma...

Investiții alternative (I): artă, aur, vin

Dacă investițiile în acțiuni, obligațiuni sau depozite bancare vi se par plicticoase, e cazul să aruncăm un ochi și către așa-numita piață a investițiilor alternative, care, la limită, poate fi descrisă ca tot ce nu se încadrează în categoriile de mai sus. Veți fi poate surprinși să constatați că succesul e mai problematic aici decât în piețele clasice.  (mai mult…)
Read full article
15.12.2018   |   Capital Ma...

Piața de capital în 2019

JP Morgan a publicat, la sfârșitul lui octombrie, o prognoză referitoare la piața de capital în 2019. Dacă tabloul macroeconomic general e pozitiv, există o serie de evoluții de care investitorii trebuie să țină cont. Redau și comentez pe scurt câteva tendințe importante.  (mai mult…)
Read full article

Latest Articles
In Business Travel

26.11.2018   |   Business T...

Dicționar de afaceri japonez

În vara acestui an, Japonia și Uniunea Europeană au semnat un acord istoric de liber schimb, referitor la produse alimentare, automobile și dezvoltare durabilă, printre altele. La București, avem un nou ambasador, dar nu mai avem nevoie de viză pentru călătoriile pe termen scurt la Tokyo sau Osaka. Cu siguranță, Japonia e o țară plină de oportunități, iar eu am început prin a desțeleni puțin celebra problemă a etichetei de afaceri japoneze. Câteva recomandări pe care le-am verificat din mai multe surse:  (mai mult…)
Read full article
24.11.2018   |   Business T...

Top 3+3 destinații de afaceri

Celebra publicație de business Forbes are, pe site-ul ei, o listă actualizată de țări prietenoase pentru antreprenori și alți oameni de afaceri. Am fost în câteva din aceste țări, motiv pentru care-mi permit să nuanțez comentariile Forbes după cum urmează:

Top 3 economii dezvoltate

  • Marea Britanie. E notorie în accepțiunea de centru financiar global, iar Forbes o cotează ca a treia economie europeană, după Germania și Franța. Cu sau fără Brexit, economia britanică e puternică fiindcă agricultura și industriile extractive sunt puternice, iar Brexitul va schimba mai puține lucruri decât se crede. Sfatul meu: Găsiți-vă timp și pentru muzee dacă mergeți la Londra. Nu am văzut nicăieri lucruri atât de bine organizate și ușor de înțeles ca acolo. Dacă am fi studenți, v-aș spune că intrarea e gratuită. La British Museum sau National Gallery, poți dona. Cât vrei.
  • Noua Zeelandă. E departe, dar e în creștere economică de decenii întregi. Acum câteva zeci de ani, era o economie preponderent agrară și dependentă de Imperiul Britanic, dar neo-zeelandezii au rezolvat între timp problema. Fiindcă economia duduie în Noua Zeelandă, va trebui să aveți la dispoziție resurse serioase pentru a începe o afacere. Dar, pe de altă parte, în materie de plictiseli legate de legi și birocrație, totul va merge ca uns. Sfatul meu: Alocați-vă un pic de timp pentru cultura și natura locală. Dacă nu înțelegeți ce rol și inlfuență au triburile maori în economia Noii Zeelande, ați pierdut, și în plan personal, și în plan financiar.
  • Olanda. Toată lumea știe că e o țară în care poți să-ți faci de cap, dar mai puțini cunosc faptul că vorbim de a șasea cea mai puternică economie din Uniunea Europeană și de o țară care exportă la greu. Oficial, Olanda e într-o epocă de austeritate, consfințită prin politici publice. Față de creșterea din România, de exemplu, această configurație e totuși de mult mai bun augur. Sfatul meu: Dacă ajungeți la Amsterdam, mergeți la Rjksmuseum. Nu trebuie să fiți mari iubitori de artă, încercați să vedeți cum se naște burghezia, adică business-ul. 

Top 3 țări mai puțin cunoscute

  • Estonia. Poate că că știți că a intrat în Uniunea Europeană cu trei ani înaintea noastră, în 2004. Și, mai probabil, ați auzit că e o țară informatizată până-n pânzele albe. În termeni de afaceri, asta înseamnă că mulți români își mută afacerile acolo, și plătesc taxele tot acolo, prin intermediul așa-numitei e-residency. Procesul e ușor de inițiat aici. Sfatul meu: Folosiți, în general, toate facilitățile online legate de birocrație și alte lucruri conexe. Economisiți bani serioși pe care altfel îi cheltuiți pentru avocat, contabil, hârtie, imprimantă. Nu am fost în Estonia, dar dacă vreți un termen de comparație, plătiți o factură la Poșta Română. Acolo conversațiile se poartă încă în lei vechi.
  • Emiratele Arabe Unite. Am scris deja pe larg despre economia din Dubai și restul Emiratelor. Facilitățile de business sunt multiple, climatul legislativ oarecum volatil. În orice caz, Emiratele sunt un teritoriu în care banii circulă. Trebuie doar să știi precis ce vrei. Sfatul meu: Dincolo de mall-uri și altele asemenea, nu vorbim de o destinație turistică excepțională. Căutați confortul mediu, fiindcă media e foarte ridicată în Emirate. Evitați cheltuielile extravagante, fiindcă extravaganțele nu au limită în Golf.
  • România. Suntem cu toții de-ai locului, așa că remarc doar prezența țării noastre în topul Forbes, pe locul 43 la data la care fac această analiză. Vestea bună e că suntem înaintea Bulgariei, a Thailandei sau a Turciei. Tabloul economic conturat de Forbes nu e deloc măgulitor. Totuși, dacă ne uităm în percepția respectivă ca într-o oglindă, avem motive să credem că nu stăm chiar atât de rău. Sfatul meu: E inutil în contextul dat. Totuși, mie îmi place să fac afaceri și să plătesc taxe în România. Dacă aș fi investitor străin, aș avea grijă să mă blindez cu o echipă locală bună, în departamentele de “support”, de la Juridic la Resurse Umane. Restul îl știm cu toții.
Read full article